Citate -Parintele Arsenie Boca

Citate -Parintele Arsenie Boca

Feb 09
Apreciaza postarea si da mai departe...

Citate -Parintele Arsenie Boca

1.Pana nu il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau, nici sensul lumii.

2.Pozitia omului in creatie e unica, suntem fapturile lui Dumnezeu, dar suntem si realizarea noastra.

3.Pe Dumnezeu il ai sadit, “inoculat” ,latent, in structura ta spirituala. Tu esti altoit cu un Om-Dumnezeu, absolut superior conditiei tale pamantesti.

Prin aceasta si tu esti  fiu al lui Dumnezeu…Ne-a dat si noua puterea sa fim fiii lui Dumnezeu.

Daca cineva e constient si traieste aceasta evidenta interioara si pe celalalt plan al existentei, unuia ca acela nici un rau nu i se mai poate intampla.

Nici omorati nu pot fi, pentru ca in ei prezenta divina, e forta care face desarta orice zvarcolire a raului asupra lor.

4.Incercarile si nelinistile vremii au si ele un rost: ne provoaca la gasirea sensului ce il avem in Dumnezeu, ca ultim reazim etern al linistii, iar pe de alta parte ne conduc la gasirea de noi insine, ca fapturi renascute in Dumnezeu si ajunse la libertatea spiritului.

5.Cand ajungem la cunostinta a ceea ce suntem de fapt, ca avem o inrudire cu Dumnezeu, ca locuieste chiar in structura noastra spirituala, ca suntem in pragul liberei alegeri a unei conceptii de viata de care sa ne tina, chiar de n-om fi pe placul lumii, atunci Dumnezeu aprinde candela si lumineaza toata viata noastra cu conceptia crestina despre lume si viata.

6.Sa nu va ganditi niciodata ca dupa moarte veti mosteni Imparatia pe care n-ati trait-o inca de pe Pamant.

7.Cand dai,  la inceput dai din ce ai, apoi de la un moment dat, dai din ceea ce esti.

8.Dumnezeu nu ne cere Minuni.Acelea le face EL.

9.Omul bun ii vede pe toti oamenii buni, iar cel rau si viclean invinueste, osandeste si vorbeste nu numai pe cei ce merg stramb, ci si pe cei ce merg drept.

10.Iubirea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos este mai mare decat iubirea celui mai mare sfant fata de Dumnezeu.

11.Dumnezeu nu uita de om cum uita omul de Dumnezeu.

12.Calea cea mai lunga pe Pamant, e de la urechi la inima, incat ani de zile nu ajung, ca sa-i dai de capat.

13.Omul se roaga de Dumnezeu sa-l scape de necazuri si Dumnezeu se roaga de om sa-si schimbe purtarile.

14.Socotiti acum, care de cine sa asculte mai intai?

15.Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse.

16.Fapta buna este buna numai daca este acoperita de smerenie.

17.Nu poti propovadui Imparatia cerurilor cu plumbii materiei pe aripi.

18.Mantuirea se lucreaza numai pe ruinele egoismului.

19.Pastrarea capacitatii de incadrare in disciplina a unui suflet face dovada armoniei si valorii sale.

20.Cine vrea sa biruie lumea e dator sa ia arma rar folosita a iertarii, oricate necazuri ar patimi de la oamenii lumii acesteia, ca unul ce vede ca fratii sai stau legati intr-o robie straina, in intunericul necunostintei de Dumnezeu si de ei insisi.

21.Pana nu te-ai lepadat de tine, esti o fantana seaca; iar daca te-ai lepadat de tine si te-ai dedicat lui Iisus, El te-a schimbat in izvor de apa vie.

Numai asa poate sa ajunga sufletul la sine insusi, la El-cel adevarat, lepadandu-se de sine si stramutandu-se in Dumnezeu.

Nu stiu pe lume o biruinta mai mare ca aceea de a te lepada de tine si a ajunge liber; e trairea libertatii duhului: “Adevarul va va face liberi”.

Deci intelegem ca fara ( sa platim) aceasta vama a fapturii noastre vechi stateam in minciuna, incoltiti de iluzii si striviti de rotile necesitatii fara iesire, stransi in acest cleste. De aici ne scoate numai Iisus.

Cand se petrece aceasta? Cand il cunoastem pe Iisus ca inima a inimii noastre, ca suflet al sufletului nostru, il putem cunoaste numai in iubirea si bucuria pe care o simtim cand renuntam la Eul nostru si ne aflam fata catre fata cu Dansul.

22.Omul se desavarseste si ajunge expresie suprema, cand sufletul lui se recunoaste in vesnicie, in infinit!-ceea ce e propria sa revelatie.

Adevarata restriste a omului sta in faptul ca nu izbuteste pe deplin sa isi aduca la expresia suprema propria-i fiinta, ca e tulburat de Eul si isi pierde vremea cu lucruri de nimic.

23.Cuvintele sunt fiinte vii capabile sa faca treaba la care au fost trimise.

24.Fii mai presus de cuvintele oamenilor:sa nu te atinga nici lauda, nici ocara din ele.

25.In mintea stramba si lucrul drept se stramba.

26.Starea sufletului dincolo de mormant este continuarea starii sale pamantesti, fie de viata, fie de moarte.

27.In necazuri se vede iubirea omului de Dumnezeu si de oameni.

28.Nimeni pe lume nu este absolut necesar pentru nimic. Vei fi sau nu, vei interveni sau ba, progresul, lumina tot se va face, cu tine sau fara tine.

Exista o energie ascunsa care mana lucrurile inainte. Sa nu-ti inchipui, sarmana faptura pieritoare, oricat de bine ai fi inzestrat, ca daca nu esti tu lucrurile n-au sa mearga inainte.

Lumina se face si fara tine, pe deasupra capului tau. Poti fi folositor; dar absolut trebuitor nu esti pentru nimic.

29.Prin urmare, la ce straduinta?  Oricum vor sta lucrurile, tu indeplineste-ti inainte menirea pe care o simti, daca o simti. Cata vreme auzi in tine glasul unei misiuni, continua-ti calea mai departe, oricata experienta brutala ar fi venit sa iti arate ca telul crezut al straduintei tale s-ar putea lipsi de munca ta.

Ti-a fost ranita prezumtia pe care ai avut-o? Poate ca nu mai intelegi rostul incordarii, ci sensul utilitatii tale? Nu inceta sa fii ceea ce ai fost. Ispraveste ceea ce faceai ca si cum n-ai fi incercat nici o dezamagire.

30.Poate ca, fara stiinta noastra, noi slujim vreunui scop al naturii, un scop care e prea mare ca sa il intelegem, prea vast ca sa ni-l inchipuim si pentru care Dumnezeu ne-a pus in suflet impulsia oarba pentru noi, dar luminata pentru El.

Soldatul nu pricepe planul generalului, dar fara sa-l priceapa, il aduce la indeplinire.

Intocmai asa cum suna cuvantul Scripturii din Vechiul Testament: ” Ori pricep, ori nu pricep, ori asculta, ori nu asculta, tu spune-le cuvantul Meu”…

31.Nu ne tragem din maimuta, dar ne indreptam cu pasi repezi spre asta.

32.Sa-ti feresti capul de frig si de prostie.

33.Toata stradania diavolului aceasta este: ca sa desfaca dragostea sufletului nostru de Dumnezeu si sa o lege de orice altceva!

34.Cat asculti de Dumnezeu, atat asculta si Dumnezeu de tine.

35.Eu nu ma razbun; are cine.

36.Cunostinta cea din patanie sau invataturile din durere-singura cale care poate invata ceva pe oameni.

37.Iisus a tamaduit orbirea ochilor, dar n-a putut tamadui orbia rautatii. Orbia rautatii nu are leac, dar are pedeapsa.

38.Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut.

39.In zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura in mana.

40.Sa cerem prieteni adevarati, care constituie cea de-a doua jumatate a noastra. Ei ne completeaza atunci cand sunt sinceri, credinciosi iar nu lingusitori, exploatatori ai pasiunilor noastre.

41.M-am inhamat la carul unui ideal cam greu: transformarea omului in Om, fiul mai mic al lui Dumnezeu si frate al Fiului sau mai mare; insa toate idealurile mari au in ele ceva paralizant: nu te lasa sa te ocupi de nimicurile acestei vieti.

42.Cel mai greu pacat ,vesnic fara iertare, este starea omului impotriva adevarului.

43.Potrivnicul are 2 feluri de ispite: prin placere si prin durere. Cu primele umbla sa ne amageasca iar cu celelalte umbla sa ne constranga sa socotim placerea ca bine si durerea ca rau.

44.Cine il are pe Iisus ca model in toate actiunile vietii lui, acela si-a gasit sensul vietii si pacea sufletului lui.

45.Daca veti avea rabdare in necazuri, sa stiti ca veti avea si Duhul Sfant. Dar daca aveti si puterea de a multumi in necazuri, atunci straluceste Duhul Sfant in voi.

46.Cea mai grea lupta in viata aceasta nu este alta decat biruirea de sine.Caci biruirea de sine duce la propasirea binelui.

47.De la carma mintii atarna totul. Daca nu ai ordine in minte nu poti avea ordine in viata.

48.Iubeste smerenia, caci prin ea Dumnezeu iti va acoperi pacatele.Smerenia este sarea virtutiilor.

49.Fara indoiala, la ziua Judecatii nu vom fi intrebati ce-am citit, ci ce-am facut; nici daca vom vorbi cu dibacie, ci daca am trait cum se cuvine.

50.Casatoria cere multe motive ca sa fie taina. Cand familia nu va mai fi intemeiata pe taina, oamenii vor fi o turma de fiare salbatice, destrabalate.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

0 comments