Iubitorii de natura, arta si cultura sunt mai fericiti

Iubitorii de natura, arta si cultura sunt mai fericiti

Aug 30
Apreciaza postarea si da mai departe...

În această perioadă este o adevărată binecuvântare pentru oraşul Bucureşti!

De fapt, întreaga vară am avut parte de evenimente culturale de calitate care ne-au scos din rutina obositoare a vieţii zilnice şi ne-au umplut inimile de bucurie şi încântare.

Ce ar însemna viaţa noastră fără acest crâmpei de fericire pe care ni-l oferă natura, muzica, pictura, dansul, teatrul, cărţile bune sau tot atât de multe şi bune modalităţi de a petrece timpul liber ?

Doar dacă dai o simplă căutare pe atoateştiutorul Google la rubrica evenimente culturale îţi apar, printre multe altele:

1.Festivalul George Enescu-ediţia a 22-a care începe în 30 August 2015 şi ia sfârşit în 20 Septembrie 2015;

2.Festivalul Internaţional de teatru Neta 2015, din 28 August până pe 4 Septembrie 2015;

3.Festivalul Bucureştii lui Caragiale, cu piese de teatru în aer liber în Centrul Istoric, care a început în luna Iunie şi se termină în  luna Septembrie;

4.Stagiunea estivală” Simfonii de vară” din parcul Colţea, care de asemenea a început în iunie şi continuă până în septembrie;

5.Cinema în aer liber, din 4 August până pe 6 Septembrie, în Parcul Titan sau Alexandru Ioan Cuza, pe insula artelor;

6. altele.

Cel puţin noi, cei care locuim în Sectorul 3 al Capitalei ne simţim privilegiaţi de toate aceste manifestări culturale care ne mai “îndulcesc viaţa” şi ne înseninează chipurile, redându-ne zâmbetul şi bucuria în suflet.

La multe din aceste evenimente, accesul fiind liber, ne rămâne doar dorinţa de a participa şi voinţa de a ne deplasa către locul de desfăşurare al acestora.

S-a creat o adevărată tradiţie culturală a oraşului, pentru că în fiecare an, se repetă multe din evenimentele de mai sus.

Acesta este unul din lucrurile cu adevărat minunate pe care primăria le realizează pentru cetăţenii ei; iar noi nu ar trebui să rămânem indiferenţi la o asemenea “ofertă genială de cultură” având în vedere toate “kitschurile” de care avem parte în viaţa reală, la televizor sau în toată mass-media.

Este mai benefic să ne ridicăm de pe canapelele şi fotoliile noastre comode, de unde apatici butonăm telecomanda televizorului, (neştiind de multe ori ce să alegem, datorită emisiunilor cu adevărat imbecile care ni se prezintă pe cele mai multe din posturile TV) să ieşim puţin din “zona noastră de confort” cu care ne-am obişnuit fiind pe pilot automat şi să ne oferim un mic cadou şi hrană bună pentru suflet.

Pentru că, nu doar corpul are nevoie de hrană ci şi spiritul şi sufletul nostru!

Ceea ce oferim sufletului are mai multă importanţă decât ceea ce oferim drept hrană trupului nostru!

Dacă ne hrănim sufletul cu emoţii pozitive, cu bucurie, cu pace, cu rugăciune sau meditaţie,  prin contemplarea naturii sau prin momente de încântare diverse (privitul unei flori, a unui copilaş care se joacă, a unui animăluţ, sau a unei perechi de îndrăgostiţi, etc) asta înseamnă că suntem “împăcaţi” cu noi înşine, cu Divinitatea şi dăm cinstire şi trupului nostru ca templu al lui Dumnezeu.

E destul că vedem în lumea noastră oameni cu sufletele zdrobite de durere, amărăciune şi împovărate de griji materiale!

Ei sunt o lecţie vie pentru noi prin faptul că, nehrănindu-şi sufletele şi concentrându-se doar pe problemele, durerile şi nevoile lor, aceştia nu au cum să iasă din ele; nu au pace, nu au linişte pentru că nu ştiu unde să o caute sau pur şi simplu nu vor să iasă din starea lor.

Mulţi s-au obişnuit cu această stare mizerabilă tocmai pentru că aşa “cerşesc” mai multă atenţie din partea celorlalţi oameni cu care interacţionează.

Cu alte cuvinte, ei au nevoie de IUBIRE, numai că o caută unde nu trebuie: în afara lor, în loc să o caute în ei înşişi; şi apoi, starea de pace nu o găseşti nutrind aceleaşi sentimente, stagnând în aceleaşi emoţii distructive şi având parte de aceleaşi circumstanţe şi de acelaşi mediu.

Mediul trebuie mereu împrospătat iar circumstanţele schimbate, pentru a nu oferi mereu aceleaşi rezultate.

Lumea are nevoie de o terapie benefică pe bază de NATURĂ, ARTĂ, CULTURĂ, tocmai pentru că îi lipseşte IUBIREA adevărată în viaţa reală.

Omul dacă nu se simte iubit şi fericit, el moare încetul cu încetul, sufleteşte vorbind.

Din punctul meu de vedere, NATURA, ARTA, CULTURA sunt ca şi respiraţia care este necesară pentru corpul fizic.

Ele îţi dau pacea şi echilibrul sufletesc de care ai nevoie în această lume distorsionată. Într-o lume cu “susul în jos” sau “up side down” ajungi să nu mai ştii să faci diferenţa dintre ceea ce este normal şi ceea ce nu este aşa.

Dacă nu dispui de voinţa şi de instrumentele necesare pentru a te echilibra singur, rişti să nu mai ieşi din “pânza de păianjen” pe care singur ţi-ai ţesut-o.

Ai nevoie de pace cu tine în primul rând; apoi, cu ceilalţi şi cu Dumnezeu.

Pe lângă CREDINŢA nestrămutată în Dumnezeu, te ajută foarte mult să petreci timp în Natură, sau să îţi îmbogăţeşti sufletul cu evenimente înălţătoare precum cele de mai sus.

Ai nevoie să îţi distragi atenţia de la lumea fizică, materială, pentru binele tău şi să îţi îndrepţi atenţia spre o lume divină, nematerială.

În această lume sălăşluieşte sufletul tău şi la o astfel de lume vibrează el.

Oamenii care se preocupă să împlinească nevoile sufletului lor sunt mult, mult mai fericiţi decât oamenii “pământeşti” care sunt definitiv ancoraţi în lumea materială.

Aceştia din urmă nu văd viaţa decât prin prisma banilor, a obiectelor sau a diverselor posesiuni materiale.

Ei nu pot vedea frumuseţea unei flori, a copacilor sau a naturii în general, a unui picturi dintr-un tablou, a unei melodii, şamd; ei nu văd toate aceste lucruri chiar dacă cu ochii fizici privesc la ele; aceste frumuseţi lor nu le spun nimic pentru că sunt preocupaţi doar de lucruri care nu contează şi care nu le aduc adevărata fericire.

Cei mai mulţi oameni nu îşi petrec timpul într-un mod eficient pentru sufletul lor.

De exemplu, tinerii se duc mai mult în cluburi cu muzică zgomotoasă şi de proastă calitate, cu “aer îmbâcsit” şi fum gros de ţigară pe care îl poţi tăia cu cuţitul, cu anturaj deşănţat, cu mâncare şi băutură care tulbură mintea şi digestia.

Cu siguranţă că nu li s-a spus ce este mai bine pentru ei pe când erau micuţi şi nu au avut un exemplu adecvat în familiile lor în ceea ce priveşte petrecerea timpului liber.

Ieri a fost Super Lună. Am fost în parcul Alexandru Ioan Cuza şi am stat pe o bancă lângă lac ca să privesc luna.

Mi-am spus în gândul meu: Sunt curioasă să văd câţi din oamenii care trec pe alee, prin spatele băncii pe care stau, se opresc să vadă luna şi să o admire.

Au fost foarte puţini; până în zece oameni. Dar important că au fost; şi mai ales m-am bucurat că au fost tineri cei care s-au oprit, s-au uitat şi au fotografiat luna. Chiar un copil a atras atenţia părinţilor lui, care erau implicaţi în discuţiile lor banale: Mami, uite Luna! Această afirmaţie a acestui copil de 6-7 ani m-a bucurat extrem de mult!

Asta înseamnă că avem speranţă că tânăra generaţie o SĂ FIE ALTFEL!

G.S.

www.eusuntdivin.ro

 

 

 

 

 

0 comments