Mini curs cu fragmente din cartea: Fii constient de tine insuti! Capitolul 4.1: Vointa 5

Apreciaza postarea si da mai departe...

fiiconstientdetineinsuti-simpluCartea: Fii conştient de tine însuţi!

Autor: Gabriela Stochian

Capitolul 4.1: Voinţa din 4.5

www.eusuntdivin.ro

Voinţa este o virtute de care omul dispune pentru a putea trăi viaţa pe care şi-o doreşte.

Este una din cele cinci virtuţi de bază, pe lângă iubire, curaj, răbdare şi modestie.

Este acea forţă incredibilă a minţii şi a sufletului care îţi dă imboldul necesar pentru a-ţi transforma visele în realitate.

Cu toţii avem vise, mai mici sau mai mari. Dar nu toţi avem tăria să mergem până la capăt, pentru îndeplinirea lor.

Trăim într-o lume antagonistă dominată de dualitate: bine-rău, sus-jos, tare-slab, puţin-mult, repede-încet, urcare-coborâre, evoluţie-stagnare şamd.

Sunt cele două Legi universale, a ritmului şi a polarităţii, care nu te obligă să oscilezi dintr-o parte în alta, decât dacă nu vrei să mergi înainte, pe o cale ascendentă.

Dacă vrei să evoluezi, e foarte bine, pentru că totul se află în mişcare, iar tendinţa în viaţă este, mai degrabă, spre progres, decât spre regres.

Secretul în a şti încotro să o iei, este chiar VOINŢA TA.

Printr-o voinţă fermă, puternică, nu ai cum să oscilezi, pentru că eşti conştient unde te poate duce această oscilaţie, spre înainte sau înapoi. Dacă recunoşti acest lucru, ai rezolvat o mare parte din problemă.

Înfruntând blocajele mentale şi emoţionale, te poţi transforma enorm pe sine şi viaţa ta.

Suntem proprii stăpâni ai destinelor noastre. Noi decidem dacă dorim să fim oameni mediocrii toată viaţa şi să trăim influenţaţi de alţii, din mediul exterior, sau să devenim maeştrii propriei noastre vieţi.

În viaţă este bine să fim într-un continuu progres. Asta înseamnă să trecem de la inerţie şi apatie, la acţiune şi entuziasm.

Toţi dorim să facem „ceva” cu vieţile noastre, însă doar puţini sunt cei care perseverează cu încredere şi voinţă în a face acel lucru.

Mulţi nu au curajul de a depune efortul necesar, întrucât fricile îi „imobilizează”, forţându-i să vadă obstacole peste tot, chiar înainte de a începe să acţioneze.

Aceşti oameni trebuie să înveţe să capete stăpânire de sine, calm şi pace interioară, pentru că altfel, vor rămâne persoane slabe şi uşor de distras de la lucrurile care zidesc şi te transformă în interior.

Opersoană care acceptă să trăiască o viaţă monotonă, consumându-şi timpul cu lucruri de nimic, alegând tot ce îi oferă societatea, este o persoană dezorientată, care şi-a pierdut capacitatea de a-şi controla singură viaţa.

Dacă îţi pierzi timpul vizionând la televizor, emisuni negative şi de prost gust, dacă citeşti articole din ziarele de cancan, fără valoare, dacă pierzi ore întregi stând în faţa calculatorului, jucând jocuri, sau pur şi simplu, îţi pierzi timpul cu fleacuri ( chiar prestarea unei munci neintersante), îţi pierzi vigilenţa şi claritatea mentală şi îţi dezvolţi latura impulsivă şi emoţiile negative.

Astfel că, în aceste condiţii, nu ai cum să devi un conducător activ şi conştient, liber şi încrezător, capabil să îşi dirijeze viaţa pe făgaşul corect.

Pentru a conştientiza toate aceste lucruri, trebuie să începi să te observi pe tine şi propriile acțiuni, efectele lor şi să observi, cu luciditate şi acţiunile celorlalţi oameni, efectele şi rezultatele acestora.

Pe măsură ce faci acest lucru, o să ajungi să faci un inventar al acţiunilor tale, din timpul zilei, vei face diferenţa dintre ceea ce faci acum şi ceea ce vrei cu adevărat să faci, vei începe să nu mai fi mulţumit de existenţa ta şi vei realiza că vrei să schimbi ceva, pentru că, ceea ce făceai până acum nu te ducea nicăieri.
Orice om poate să îşi împlinească visul. Numai să vrea să îl împlinească potivit voinţei minţii şi inimii lui.
Noi ne creem propria structură de forţe pentru a ne duce la îndeplinire obiectivele. Şi apoi, mai există Dumnezeu, forţa universală, care ne ajută în demersurile noastre. Astfel că, atunci când vom avea dificultăţi de înfruntat, El ne va ajuta; să fim siguri de asta.

Trebuie doar să nu mai avem feţe posomorâte, inimi întristate şi corpuri care trec resemnate prin viaţă. Viaţa nu e irosită, din momentul în care conştientizezi că nu ai trăit-o suficient de bine.

minicurs-sageata-inainteminicurs-sageata-inapoi

0 comments