Nu-ti pierde pacea inimii!

Nu-ti pierde pacea inimii!

Mar 31
Apreciaza postarea si da mai departe...

De multa vreme doream sa mai ajung la manastirea Prislop, la mormantul parintelui Arsenie Boca.

Sa tot fie vreo 8 ani de cand nu am mai fost la parintele. Imi era dor sa mai vad manastirea si locurile din imprejurimi. Peisajul din Tara Hategului e mirific iar manastirea Prislop e coltul de rai unde a slujit parintele Arsenie Boca.

Stiam ca trebuie sa mai merg candva, fara sa stiu cand anume se va ivi aceasta oportunitate.

Si, cand nici nu ma gandeam ca o sa plec, am primit o invitatie din partea sotiei administratorului de la firma la care lucrez, sa ma alatur si eu pelerinilor, intrucat mai ramasesera disponibile 3 locuri in microbuz.

A trebuit sa ma hotarasc pe loc, intrucat mai erau 3 ore pana la plecarea microbuzului. Am vrut sa nu merg singura si m-am gandit sa mai iau cu mine o prietena. Am sunat-o pe aceasta si a fost foarte surprinsa de coincidenta.

Telefonul meu a sunat Joi pe la 16.30, primise invitatia mea spontan (eu nestiind nicidecum ca isi dorea sa mearga), dar si o alta invitatie de la o alta organizatoare de pelerinaje pentru ziua de Sambata.

A fost incantata ca m-am gandit la ea si a raspuns afirmativ invitatiei. Desi parea obositor, fiind o plecare atipica de la ora 21.00 seara pentru a evita aglomeratia si de a ajunge dimineata devreme, si eu si ea am raspuns DA! si am considerat ca nici un efort nu e prea mare cand vine vorba de CREDINTA SI DE PACEA SUFLETULUI NOSTRU.

Nu sunt o persoana extrem de religioasa in sens traditionalist, insa, de cand am auzit pentru prima data de parintele Arsenie Boca, am simtit o bucurie si o iubire imensa fata de acest parinte ortodox si mare roman, supranumit Sfantul Ardealului cat si Parintele spiritual al Romaniei.

Am citit profetiile parintelui si foarte multe marturii de la oamenii care l-au intalnit cand parintele inca era in planul fizic si care cunoscandu-l, s-au schimbat radical, iar viata lor a capatat un sens pozitiv.

Am fost si la Biserica Draganescu din localitatea Mihailesti, intre Bucuresti si Alexandria, care este pictata in intregime de acest mare preot vizionar si vindecator de suflete.

Am fost foarte emotionata si am izbucnit in lacrimi cand am vazut cum pe peretii bisericii, inca din vremea aceea, de dinainte de 1989, parintele a prezis cu precizia unui ceasornic, lucrurile ce aveau sa se petreaca cu noi, in perioada de anarhie, mai rau decat in comunism.

Pur si simplu, BIBLIA este reflectata in imagini pe peretii bisericii cat si scurte indemnuri pentru credinciosi. Este ca un “TESTAMENT” al parintelui, care a anticipat viciile si ispitele lumii de azi si dependenta de telefoanele mobile, televiziune, internet, etc.

Daca stai si reflectezi la fiecare imagine pictata, iti dai seama unde te afli si ce a vrut parintele sa spuna in imaginea respectiva.

Eu cred ca toti romanii, cu mic, cu mare, ar trebui macar o data sa treaca pragul bisericii Draganescu si sa mearga la mormantul sau de la Prislop.

In ceea ce ma priveste, consider ca nu a fost nimic intamplator, pur si simplu, parintele a dorit ca eu si prietena mea sa ajungem acolo si sa ne luam “darurile spirituale”.

Unii oameni atunci cand merg la Prislop obtin vindecare; altii primesc multa pace in suflet; altii au viziuni si sunt sfatuiti sau sunt indrumati ce sa faca atunci cand au o dilema in viata lor; altii vin la cruce cu rugaciuni, cu poze sau cu lucruri care apartin celor dragi plecati din tara, sau care sunt bolnavi ori, pur si simplu, sunt in imposibilitate de a se deplasa.

Fiecare isi gaseste pacea la mormantul parintelui Arsenie Boca. Aceeasi pace am resimtit si eu acum si m-am bucurat de linistea si vibratia inalta a locului.

E atata liniste si frumusete incat iti vine cu greu sa te desparti de acest loc. Vineri dimineata cand am ajuns, cantau pasarelele, am vazut si o veverita, niste oite care pasteau, ciocanitori si totul era atat de minunat.

In ziua in care am sosit eu nu era aglomeratie, iar lumea se aseza frumos la rand la crucea parintelui. Unii aduceau flori, iar florile de la mormantul sau sunt intotdeauna foarte proaspete.

Am trecut si pe la grota sfantului Ioan si am atins cu mana semnul crucii sculptat de parintele Arsenie pe un copac din fata mormantului sau.

La iesirea din manastire am vazut oameni linistiti, plini de speranta si de bucurie. La intoarcerea spre Bucuresti, in masina oamenii erau veseli si degajati, de parca lasasera la cruce o mare povara pe care o duceau cu ei de prea mult timp.

Inclusiv soferul microbuzului era linistit, conducea calm, intrucat si el fusese la mormant impreuna cu pelerinii. A condus foarte mult in aceasta stare pana la intrarea in Bucuresti, cand a inceput sa dea piept cu haosul din trafic, sa intalneasca soferi irascibili si neatenti, sa prinda aglomeratie bara la bara, sa vada depasiri periculoase ale altor soferi samd.

Astfel ca starea de calm si pace a fost afectata de nervii soferului care tipa tare si se contra la volan cu alti soferi “obraznici” care incercau “sa ii ia fata masinii”.

La un moment dat, printre altele, am auzit ca i-ar fi spus unui alt sofer de pe sosea ceva de genul: “Ce ¬†faci , omule? Vrei sa intri in mine? Inseamna ca ai bani! ¬†Daca strici masina esti bun de plata!

Si de aici, odata enervat, a rabufnit si a inceput sa dea vina pe statul roman, pe politicieni, pe tara, sa spuna ca “afara” esti mai bine platit, ca aici e bataie de joc, bla, bla, bla.

Astfel toata armonia pe care o acumulasem incepea sa dispara.

Pe de alta parte, venind de pe autostrada Bucuresti-Pitesti, eu si cu prietena mea, am remarcat ”uratenia” de la intrarea in orasul Bucuresti, cenusiul blocurilor din cartierele de la periferie, gunoaiele, cladirile kitchoase, din fier si sticla sau fier/beton, constructiile haotice spre exemplu, un bloc de vreo 15 etaje construit in mijlocul unor case micute; oriunde te uitai predominau farmaciile, bancile si foarte multe case de pariuri care se termina cu “bet”, deci o uratenie de nedescris.

De pe vremea imperiului roman avem dictonul “Paine si Circ“. Imparatii romani ca sa tina in frau masele, ofereau pe langa mijloace de subzistenta adica “paine” si distractie adica “circ”, ca sa castige popularitate in randul acestora si sa le abata atentia de la lucrurile importante, sa nu vada realitatile crude de fiecare zi.

Astazi e perfect valabil dictonul de mai sus, numai ca in zilele noastre cuvantul CIRC -are conotatia de ruinare a situatiei financiare, prin pierderea banilor la casele de pariuri, ori la banci, prin luarea unor credite neperformante pe termen lung; mai inseamna distractie pe calculator, internet, telefon mobil, televizor cu tot felul de jocuri si concursuri stupide, pentru imbecilizarea populatiei; mai inseamna FAKE-URI sau GARBAGE (Gunoaie) in toate domeniile -vezi substantele nocive contrare sanatatii din medicamentele expuse in farmacii si DECLINUL SANATATII, CULTURII SI INVATAMANTULUI.

Mai inseamna noxe si poluare de la multe masini. Suntem o tara mica cu drumuri stramte si multe masini care produc noxe. Strainii vor sa scape de masinile care polueaza, iar noi le cumparam si umplem orasele cu gunoaiele altora.

Cuvantul PAINE-inseamna astazi multa COCARAIE ( oriunde vezi cu ochii patiserii, covrigarii, gogoserii) multa PORCARAIE ( peste tot salamuri, carnuri, cu tot felul de chestii nocive in ele), multe supermarketuri si malluri in care cumperi legume si fructe cu pesticide, si alte “otravuri” din import; de asemenea, imbracaminte sintetica (carpe second hand), din poliester, care contin substante chimice si alte otravuri -formaldehida -substanta cancerigena.

La acestea s-ar mai putea adauga razboiul climatic, pe care il resimtim cu totii pe teritoriul tarii noastre; acum e foarte cald, in urmatoarea zi e ger, sau ploua cu galeata. Nu mai sti ce sa faci, cum sa te imbraci si intri in depresie din cauza timpului urat de afara.

PARINTELE ARSENIE BOCA DESPRE ASTFEL DE TIMPURI RELE, VICII SI PERICOLE DOREA SA NE AVERTIZEZE!

Parintele a spus ca in zilele acestea multi isi vor pierde credinta si linistea inimii. Am ajuns sa traim astazi profetiile parintelui Arsenie. A inceput contra noastra un razboi invizibil pe care doar cei cu vibratie inalta si discernamant spiritual il sesiseaza.

De fapt acest razboi e pe toata planeta, dar se simte mai mult in tarile din estul Europei unde credinta oamenilor e mai pregnanta, in special in Romania.

In aceste conditii, tot ce ne ramane de facut : SA NU NE PIERDEM SPERANTA, CREDINTA SI IUBIREA.

Parintele Arsenie a mai spus: “LASATI-VA IN GRIJA LUI DUMNEZEU! “

“DE DINCOLO AM SA VA AJUT MAI MULT!”

SA NU VA LASATI INVINSI DE RAU SI SA NU VA PIERDETI CREDINTA! SA AVETI INIMA LINISTITA!

Parintele ne ajuta. El a promis ca de acolo din ceruri are sa ne ajute mai mult! Asadar, sa mergem la el si sa ii incredintam poverile noastre. Intre timp, sa actionam inspirat, avand credinta si pace in inima.

G.S.

www.eusuntdivin.ro

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *