Totul pana la bani!

Totul pana la bani!

Mar 21
Apreciaza postarea si da mai departe...

Banii ! Din nou şi iar din nou, banii! Indiferent ce facem şi cu cine ne întâlnim, nu există să nu se işte discuţii sau polemici despre bani sau din cauza banilor.

Dacă ar fi să ne gândim mai bine, banii sunt inofensivi; dacă îi privim mai atent, ei nu sunt decât nişte simple hârtii sau monezi, aparent fără valoare. Doar noi le  atribuim “valoarea”.

Trăim într-o lume în care  s-a ajuns să li se confere banilor atâta putere, încât am devenit “sclavii” acestora.

Societatea modernă a ajuns să dea atâta importanţă banilor şi lucrurilor materiale, încât nimic nu mai contează în afara lor.

Totul se rezumă la bani!  S-a ajuns atât de departe cu acest materialism, încât am ajuns să călcăm în picioare pe  aproapele nostru şi să distrugem şi ultima fărâmă de omenie din noi, de multe ori  din motive aparent banale sau din interese meschine.

Eu nu spun că toţi oamenii sunt aşa; vorbesc doar despre tendinţa generală a acestei societăţi consumeriste şi lipsită din ce în ce mai mult de valori morale, de altruism şi compasiune.  Iar societatea,  nu este ceva abstract, pentru că ea este alcătuită din oameni.

Banii au fost inventaţi ca să ne simplifice munca şi să ne ajute în schimbul de produse şi servicii dintre noi. Ei nu au fost creaţi ca să devină un instrument de putere în mâna unora sau cu “efect de vătămare” în mâna altora.

Dumnezeu ne-a creat ca să avem grijă unii de alţii şi să folosim practici corecte atunci când vine vorba de schimburile comerciale şi financiare dintre noi, fără a ne aduce nici un fel de prejudicii unii celorlalţi.

Universul acesta este construit în aşa fel încât să ne ofere tot ceea ce ne este necesar, iar noi, tot ce avem de făcut este doar să păşim în experienţa vieţii cu o atitudine pozitivă şi să ne bucurăm de darurile sale.

Chiar şi munca pe care o prestăm şi pentru care avem abilităţile necesare ar trebuie să o facem cu bucurie, pentru ca prin ea , să dobândim resursele materiale de care avem nevoie pentru a ne face viaţa cât mai frumoasă cu putinţă.

Într-o societate “corectă” nu ar trebui să existe îngrijorarea pentru ziua de mâine şi nici frica de practicile necinstite şi de salariile incorecte stabilite de companiile angajatoare.  Într-o societate ” corectă” toţi ar trebui să ” strălucim” ca potenţial şi idei creative, să ne bucurăm de abundenţa şi Creaţia lui Dumnezeu, pentru că toţi suntem impregnaţi de spiritul Său.

Toţi ar trebui să ne folosim mâinile, picioarele, minţile şi comportamentele noastre în slujba unui bine mai înalt; SĂ FIM ASEMENEA UNOR VASE GOALE, PRIN CARE DUMNEZEU SĂ TOARNE HARUL SĂU ŞI SĂ PRODUCĂ MINUNILE SALE EXTRAORDINARE.

Pur şi simplu, suntem aici pentru a servi unui plan mai înalt , al cărui scop este iluminarea noastră şi a lumii în care trăim. În aceasta constă fericirea şi reuşita noastră personală.

Dar cum e posibil să fii pozitiv într-o lume negativă şi în care frica este un fel de ” sport naţional” practicat de toată lumea?

FRICA este cea care îl determină pe om să devină dintr-o fiinţă divină, pur spirituală, plină de iubire şi compasiune pentru semeni, într-o fiinţă pur materială, pentru care doar dobândirea unor lucruri materiale (indiferent care ar fi acestea) în scopuri egoiste primează şi pentru care valori printre care dragostea, omenia, bunătatea sunt valori pe cale de dispariţie , dacă nu au dispărut de mult.

Pentru fiinţele materiale (materialiste), totul se negociază chiar şi dragostea şi prietenia.

De câte ori nu aţi auzit de cazuri (sau aţi trăit prin propria experienţă) când familii  întregi au fost destrămate, vechi prietenii distruse, iubiri frânte şi inimi rănite, pentru că ” banii” au fost aşezaţi pe locul principal în relaţiile lor, dându-le voie acestora să interfereze cu sentimentele şi acţiunile lor, până în momentul în care au ajuns să le inducă stările specifice fricii, de ură, mânie, depresie, răutate, conflicte, boală şi supărare în general.

Ce poate fi mai cumplit să ştii că ai pierdut definitiv legătura cu partenerul sau fiinţa iubită, cu părinţii sau cu copiii tăi, cu prietenii din copilărie sau din tinereţe doar pentru că ai permis, într-o clipă de neatenţie, răutate, lăcomie sau egoism să pui banii mai presus de aceste relaţii, care sunt ca nişte nestemate, asemeni unor bijuterii de preţ şi fără de care existenţa ta ar fi înmiit mai searbădă,  fără sens şi fără valoare.

Dacă ai pierdut aceste relaţii, ai pierdut de fapt TOTUL.

Oare contează atât de mult să ai bani, dar să nu ai afecţiunea fiinţei iubite, dragostea părinţilor, iubirea copiilor sau consideraţia şi sprijinul prietenilor adevăraţi?

Oare se merită să ajungi în acest impas doar pentru nişte lucruri pieritoare? Pentru nişte bani pe care azi îi ai, mâine poate nu îi mai ai?

Oare nu ar trebui să se rezolve totul prin dragoste, înţelegere, blândeţe, toleranţă şi bunătate?

E bine de reţinut că, ori de câte ori vom fi tentaţi să judecăm o situaţie prin care trecem cu cei dragi, doar prin prisma banilor, să punem în balanţă de fiecare dată: ce pierdem mai mult în schimbul unei satisfacţii pecuniare de moment?

Dacă toţi am reflecta şi am pune sentimentele noastre înaintea pornirilor ” firii noastre” pământeşti şi păcătoase, am trăi şi am făuri o lume mai bună, aşa cum iniţial, a fost concepută de Tatăl Ceresc, pentru noi.

Dar pentru că nu ne gândim să schimbăm ceva, în fiecare din noi, continuăm să ne zbatem în propiile noastre patimi şi drame sufleteşti.

Demonstraţi-vă iubirea şi iubirea vi se va demonstra vouă.

G.S.

www.eusuntdivin.ro

 

 

 

 

 

 

0 comments